Римско-католическая церковь Оргеева
Добавлено: 21 май 2010, 12:17
Старая католическая черковь города Оргеев 1915? Отреставрирована в 2005 г.
Информация на румынском:
Începem cu o scurtă istorie a lăcaşului de cult. “Catolicii din Orhei sunt de origine poloneză, lituaniană sau germană. Până la începutul secolului XX, aceşti credincioşi mergeau să se închine în Catedrala din Chişinău. În anul 1915, ei au putut să participe la liturghie în propria lor biserică.” Сtitorul acestei biserici a fost Cezarina Dobrovolskaya, o catolică de origine lituaniană, al cărei soţ, etnic rus, ortodox, este ctitorul Bisericii ortodoxe din Braviceni. O familie al cărei ecumenism se manifesta inclusiv la nivelul acesta al marelui dar pe care un creştin îl poate face devenind ctitorul bisericii Sale. S-a aflat că Cezarina Dobrovolskaya este îngropată în biserică, astfel încât restauratorii, descoperindu-i cavoul, au reuşit să găsească soluţiile tehnice pentru a-l proteja.
Destin. Ca mai toate lăcaşurile de cult din Basarabia, nici acesta nu a scăpat, de-a lungul perioadei bolşevice, de pângărire. În 1946 a fost transformat în sală de sport, trecând apoi “de la un stăpân la altul”, pentru ca după 1990 să devină depozit de materiale pentru Moldtelecom.
Информация на румынском:
Începem cu o scurtă istorie a lăcaşului de cult. “Catolicii din Orhei sunt de origine poloneză, lituaniană sau germană. Până la începutul secolului XX, aceşti credincioşi mergeau să se închine în Catedrala din Chişinău. În anul 1915, ei au putut să participe la liturghie în propria lor biserică.” Сtitorul acestei biserici a fost Cezarina Dobrovolskaya, o catolică de origine lituaniană, al cărei soţ, etnic rus, ortodox, este ctitorul Bisericii ortodoxe din Braviceni. O familie al cărei ecumenism se manifesta inclusiv la nivelul acesta al marelui dar pe care un creştin îl poate face devenind ctitorul bisericii Sale. S-a aflat că Cezarina Dobrovolskaya este îngropată în biserică, astfel încât restauratorii, descoperindu-i cavoul, au reuşit să găsească soluţiile tehnice pentru a-l proteja.
Destin. Ca mai toate lăcaşurile de cult din Basarabia, nici acesta nu a scăpat, de-a lungul perioadei bolşevice, de pângărire. În 1946 a fost transformat în sală de sport, trecând apoi “de la un stăpân la altul”, pentru ca după 1990 să devină depozit de materiale pentru Moldtelecom.