Cultură și stat în Chișinăul sovietic: cinematografele orașului.
”Încerc să prezint, în acest text, o istorie subiectivă și foarte superficială (din motivul că o istorie complexă ar lua sute și sute de pagini) a unor instituții de cultură din Chișinău construite în perioada sovietică (1944-1994). Mă interesează deopotrivă istoria concretă a acestor clădiri și organizații (ca și clădiri, ca locuri de socializare politică și culturală), dar și istoria lor instituțională (misiunea și scopurile lor).
Cinematografele apar deopotrivă ca obiecte de arhitectură (și voi povesti o istorie arhitecturală a lor și a contextului în care acestea apar), dar și ca instrumente de politici culturale și sociale (instituții concepute pentru a contribui la educația culturală și politică a maselor, la mobilizarea lor pentru construcția socialismului).
Aceste două ipostaze ale cinematografelor ne permit să povestim o istorie despre statul sovietic ca autor al unui proiect masiv și ambițios de educare și mobilizare a maselor, de creare a cetățeanului sovietic prin intermediul planificării urbane și politicilor culturale.
Lupa cercetării, utilizată în acest text, este orientată spre o zonă intermediară situată între un nivel micro (cinematografele concrete din Chișinău) și un nivel macro (politicile culturale ale RSSM și URSS, schimbările radicale de politici în domeniul arhitecturii etc).”
https://platzforma.md/arhive/393607